Dacä G. Cälinescu catalogheazä Amintirile din copilärie a fi o ..crcatic obiectivä", despre "copiläria copilului universal", autorul Ficjiunii jurnalului intim propune termenul de autoficliune, ...întmcât el remarcä faptul cä se întâmplâ un lucra curios în privinta lui Ion Creangä: nu se mai Stic care este adevärata biografié si cât a intrat din ea în procesul creator. Celor sa sc perioade (deoarece perioada sociologismului vulgar nu suportä niciun fei de di sentie în eseul de fatä si se exclude de la sine) le corespunde si o impärtirc în tot atâtea sectiuni a operei supuse analizei: povestiri didactice, povestiri cu carácter moral, povestile (cu trei subdiviziuni: cu miraculos dominant; amestec de elemente ale existentei täräncsti cu cele specifice basmului; parabole täräncsti a cäror crazime realistä duce spre fantastic), povestirile "corosive", nuvela Mos Nichifor Cojcariul; 6. naratiunca (auto)fictionalä, confesivä Amintiri din copilärie. Tot în acest spirit sunt analízate si "corozivele", care nu sunt trecute prin grila strict moraliceascä, pentm cä in acest tip de narajiune morala este incä din start pusä între paranteze pätrate. în acest fei, demersul de lata este de douä ori benefic: pe de o parte, "corozivele" nu au putut fi coméntate in timpul comunismului, pentm cä fondul si forma lor se abäteau de la linia moralitälii impuse de o astfei de societate, pe de altâ parte, incä mai trebuie disociatä si astäzi adevärata literaturä de aceea pomograficä si liccntioasä. care a cotropit în ultímele douä decenii piala noasträ de carte. Lógica vcrosimilitätii 1-a indemnat pe prozator sä fie convins cä un exces de cruzime cheamä çi justified, in plan epic, pe un al doilea. în acclasi spirit, criticul nu este de acord cu exege(ii care 1-au asemuit pe protagonistul din Povestea unui om lene§ cu personajele kafkiene sau cu cele cuprinse de greatä sartrianä in cadml unei colcctivitäti pragmatice, mänatä de impulsuri totalitäre si de elanuri protostahanoviste.
Intrebându-se, la un moment dat, pe parcursul cărții Omul recent. O critică a modernității din perspec- tiva întrebării „Ce se pierde atunci când ceva se câștigă” în ce constă cititul, Horia-Roman ...Patapievici dă următorul răspuns: „A citi înseamnă a transpune ceea ce a fost scris ieri în termenii a ceea ce nu a fost încă gândit până la capăt (şi nici scris) azi” (p. 332). Desigur, eseistul nu a putut gândi și scrie până la capăt ceea ce se cuvenea atunci când îi apărea prima ediție a cărții, în urmă cu două decenii. Iar aceasta, deoarece el nu-și imagina că se vor adeveri atât de rapid temerile manifestate în legătură cu răspândirea însușirilor omului recent și pe la noi.
Un Bacovia al lui Constantin Călin Spiridon, Vasile
Studii și cercetări stiințifice - Universitatea Bacău. Seria Filologie,
2021
45
Journal Article
Odprti dostop
Sainte-Beuve era de părere că omul care scrie opera este mai greu de cunoscut decât creatorul ei şi de aceea studiul biografic trebuie început cât mai repede cu putinţă, câtă vreme omul încă mai ...trăieşte. Viaţa fiind imprevizibilă, este necesar să ne grăbim să-i prindem fizionomia reală într-un portret; prin urmare, opera poate să mai aştepte, creatorul ei, nu. Pentru că la moartea autorului poemului Liceu, împătimitul bacovian Constantin Călin abia se afla într-o şcoală militară (asemenea poetului însuşi, în altă vreme), el n-a putut să dea curs sfatului beuveian şi să înceapă din timp lucrul la biografie. În consecinţă, s-a hotărât să nu se mai grăbească şi să facă totul pe îndelete. Va avea inclusă în planul editorial de la Junimea pentru anul 1970 respectiva biografie, dar, nemulţumit din pricina unor carenţe informative, a retras-o de la publicare şi a mai lucrat la ea preţ de 30 de ani – un biet fragment de timp, dacă e să ne raportăm la eternitatea poetului.
TRAVELLING AS A FOREIGNER Spiridon, Vasile
Journal of Romanian Literay Studies,
2020
20
Journal Article
Odprti dostop
This article is a reading focused on several aspects of the Baroque mosaic of "artistic, historical and critical memoirs" of Nicolae Filimon, reflected in Excursions to Meridional Germany. Started on ...the road with the intention of a precise cultural practice, the writer experienced, like his predecessors, the clash between civilizations. The author records aspects of the way of life (traditions, morals), sketches portraits, informs about places, except that his writing does not lack comments, including comparative ones, that critically highlight the differences between civilizations, morals and mentalities between the Western world and the world left at the gates of the East. There is highlighted what the traveler-writer believes to be the specific way of foreigners to manifest as a compact, unitary category through behaviors that fall within the sphere of stereotypes. During the process of approaching Western Europe, in parallel with the discovery of national identity, the months spent in the West gave him, in political, social, economic, moral and cultural terms, completely instructive confrontations with what the Other represents.
L’HÉRITAGE DE MAI ’68 Spiridon, Vasile
Studii și cercetări stiințifice - Universitatea Bacău. Seria Filologie,
2019
41
Journal Article
Odprti dostop
En France, pas uniquement l’enseignement, mais l’administration, l’armée, les ordres religieux (en premier lieu, les jésuites) ont connu beaucoup de modifications de législation après Mai '68, et ...tout cela veut dire que ce moment signifie, d’un côté, un « Adieu au prolétariat! », un adieu à une époque moderne, et, d’autre côté, l’avènement de l’ère nouvelle, de ce qu’on appelle aujourd’hui la postmodernité
Formé à l’étranger, dans l’Europe du début du XIX-ième siècle, Gheorghe Asachi revient ensuite dans sa Moldavie natale, où il s’affirme résolument en tant qu’organisateur de l’enseignement public en ...roumain, mais aussi de la presse, du théâtre, de la vie artistique. Les années passées à l'étranger l’empêchent pourtant de développer une solidarité avec ses confrères de la même génération. L’exercice du dialogue intergénérationnel lui manque aussi, ce qui aura d’importantes répercussions sur son profil psychosocial. Notre article vise à mettre en vedette ce conflit avec soi-même et avec les autres, qui poussera finalement Gheorghe Asachi, l’ancien fondateur et réformateur d’institutions, à endosser l’habit du rétrograde pendant la Révolution de 1848 et l’Union de 1859.
Herta Müller occupe une place particuliere parmi les exiles roumains, vu le fait quʼelle nʼa pas ressentie les traumes specifiques à une telle expérience et surtout celles liées au changement de la ...langue dans laquelle on écrit après lʼexil. Bien quʼelle vive depuis 30 ans en Allemagne, Herta Müller continue néanmoins à écrire sur son éxperience roumaine. Neé au sein de la comunauté souabe de la région de Banat roumain, elle écrit son oeuvre en allemand, cʼest donc une écrivaine allemande, mais cʼest là un raisonnement un peu étroit. Le problème de lʼappartenance dʼun écrivain – donc aussi de lʼAllemande dʼorigine roumaine Herta Müller – à une littérature ne peut se réduire au seul aspect de la langue. Nʼexiste-i-il une littérature canadienne bien que ses représentants emploient lʼanglais et le français à leur choix? Bien quʼécrite en allemand, lʼoeuvre de Herta Müller appartient aussi à la littérature roumaine tout au moins par la matière de sa création (on doit ajoutter son amour pour le roumain, decouvert tardivement, à 15 ans). Notre communication vise à démontrer que les contes, les romans et les essais de Herta Müller illustrent les rudes conditions de vie dans la Roumanie communiste sous le régime répressif de Nicolae Ceaucescu. Face a une telle situation, le seul rêve de la comunauté souabe sera de fuire leur pays, en proie au désespoir. Et cella, même si elle doit de soumettre aux règles très rigides de societé fermée imposeès au fil des siècles. On va voire que, une fois arrivés en Alemagne, les personnages de Herta Müller se sentent mal dans leur peau.
