U članku se ispituje sadržaj i značenje kineskog estetskog koncepta shensi i njegov odnos prema pojmu najvišeg estetskog područja (jingjie). Duhovnu kontemplaciju ili umjetničku uobrazilju (shensi) ...temeljito je istražio Liu Xie (465. – 522.) u svom teorijskom radu o književnom pisanju Književni um i rezbarenje zmajeva u 6. stoljeću. Ovo je djelo prva sustavna teorija umjetničkog stvaralaštva u klasičnoj kineskoj estetici. Međutim, estetsku teoriju jingjie-ja prvi je istražio Wang Changling (698. – 756.) tijekom dinastije Tang, ali ju je dalje razvio Wang Guowei (1877. – 1927.) na pragu 20. stoljeća, što se smatra početkom modernizacije kineske estetike. Članak detaljno istražuje oba koncepta i argumentira da je shensi zapravo estetska metoda koja vodi do postizanja najviše estetičke sfere (jingjie) kada se uspješno primjenjuje i pojavljuje u umjetničkom procesu i samom umjetničkom djelu.Keywords
Cet article examine le contenu et la signification du concept esthétique chinois shensi et son rapport au concept de la plus haute sphère esthétique (jingjie). La contemplation spirituelle, ou l’imagination artistique (shensi), a été rigoureusement étudiée par Liu Xie (465 – 522) dans son travail théorique sur l’écriture littéraire Le Cœur de la littérature et la Sculpture des dragons au VIème siècle. Cette œuvre constitue la première théorie systématique de la création artistique dans l’esthétique classique chinoise. Cependant, la théorie esthétique du jingjie a été pour la première fois étudiée par Wang Changling (698 – 756) durant la dynastie Tang, mais a été plus tard développée par Wang Guowei (1877 – 1927) à l’aube du XXème siècle, ce qui est considéré comme le début de la modernisation de l’esthétique chinoise. Cet article visite de manière détaillée les deux concepts et soutient que le shensi est, en réalité, une méthode esthétique qui mène à la réalisation de la plus haute sphère esthétique (jingjie) lorsque son application est menée à bien, et qu’elle se manifeste dans le processus artistique et dans l’œuvre artistique même.
Der Artikel untersucht den Inhalt und die Bedeutung des chinesischen ästhetischen Begriffs shensi und dessen Beziehung zur Notion der höchsten ästhetischen Sphäre jingjie. Spirituelle Kontemplation oder künstlerische Einbildungskraft (shensi) wurde von Liu Xie (465–522) im 6. Jahrhundert in seiner theoretischen Arbeit zum literarischen Schreiben, Wenxin Diaolong: Das literarische Schaffen ist wie das Schnitzen eines Drachen, profund erforscht. Dieses Werk ist die erste systematische Theorie des künstlerischen Schaffens in der klassischen chinesischen Ästhetik. Der ästhetischen Theorie des jingjie ist allerdings Wang Changling (698–756) während der Tang-Dynastie als Erster auf den Grund gegangen; sie wurde aber von Wang Guowei (1877–1927) an der Schwelle zum 20. Jahrhundert weiterentwickelt, die als Beginn der Modernisierung der chinesischen Ästhetik angesehen wird. Der Artikel exploriert beide Konzepte im Detail und argumentiert, dass shensi tatsächlich die ästhetische Methode ist, die zum Erreichen der höchsten ästhetischen Sphäre (jingjie) führt, wenn sie erfolgreich angewendet und im künstlerischen Prozess sowie im Kunstwerk selbst manifestiert wird.
The article examines the content and meaning of the Chinese aesthetic concept of shensi and its relation to the notion of the highest aesthetic realm (jingjie). Spiritual contemplation or artistic imagination (shensi) was thoroughly explored by Liu Xie (465 – 522) in his theoretical work on literary writing The Literary Mind and the Carving of Dragons in the 6th century. This work is the first systematic theory of artistic production in classical Chinese aesthetics. The aesthetic theory of jingjie, however, was first explored by Wang Changling (698 – 756) in the Tang Dynasty, but further developed by Wang Guowei (1877 – 1927) on the threshold of the 20th century, which is considered the beginning of the modernisation of Chinese aesthetics. The article explores both concepts in detail and argues that shensi is actually the aesthetic method that leads to the attainment of the highest aesthetic realm (jingjie) when successfully applied and manifested in the artistic process and in the artwork itself.
U članku se ispituje sadržaj i značenje kineskog estetskog koncepta shensi i njegov odnos prema pojmu najvišeg estetskog područja (jingjie). Duhovnu kontemplaciju ili umjetničku uobrazilju (shensi) ...temeljito je istražio Liu Xie (465. – 522.) u svom teorijskom radu o književnom pisanju Književni um i rezbarenje zmajeva u 6. stoljeću. Ovo je djelo prva sustavna teorija umjetničkog stvaralaštva u klasičnoj kineskoj estetici. Međutim, estetsku teoriju jingjie-ja prvi je istražio Wang Changling (698. – 756.) tijekom dinastije Tang, ali ju je dalje razvio Wang Guowei (1877. – 1927.) na pragu 20. stoljeća, što se smatra početkom modernizacije kineske estetike. Članak detaljno istražuje oba koncepta i argumentira da je shensi zapravo estetska metoda koja vodi do postizanja najviše estetičke sfere (jingjie) kada se uspješno primjenjuje i pojavljuje u umjetničkom procesu i samom umjetničkom djelu.
A catrene of the Chinese poet Wang Changling. While playing the guqin (a seven-string instrument), a nobleman from China notices how beautiful the night is and asks the maid to pick up the blinds. ...The lyrics are reproduced in the cartridge of the work: “The night is quiet and in the west palace there are a hundred fragrant flowers/regretting the passage of spring, she commands to raise the blinds/with the guqin in the lap concerns the tree month (s) seem unopened in the light of the moon.”
Un catren al poetei chineze Wang Changling. În timp ce cânta la guqin (un instrument cu şapte corzi), o nobilă din China observă cât de frumoasă este noaptea şi cere servitoarei să ridice jaluzelele. Versurile sunt reproduse în cartuşul lucrării: "Noaptea e liniştită şi în palatul vestic sunt o sută de flori parfumate / regretând trecerea primăverii, ea porunceşte să se ridice jaluzelele / cu guqin-ul în poală priveşte luna / culorile copacilor par nedesluşite în lumina slabă a lunii"
Un catren al poetei chineze Wang Changling. În timp ce cânta la guqin (un instrument cu şapte corzi), o nobilă din China observă cât de frumoasă este noaptea şi cere servitoarei să ridice jaluzelele. Versurile sunt reproduse în cartuşul lucrării: "Noaptea e liniştită şi în palatul vestic sunt o sută de flori parfumate / regretând trecerea primăverii, ea porunceşte să se ridice jaluzelele / cu guqin-ul în poală priveşte luna / culorile copacilor par nedesluşite în lumina slabă a lunii"
Un catren al poetei chineze Wang Changling. În timp ce cânta la guqin (un instrument cu şapte corzi), o nobilă din China observă cât de frumoasă este noaptea şi cere servitoarei să ridice jaluzelele. Versurile sunt reproduse în cartuşul lucrării: "Noaptea e liniştită şi în palatul vestic sunt o sută de flori parfumate / regretând trecerea primăverii, ea porunceşte să se ridice jaluzelele / cu guqin-ul în poală priveşte luna / culorile copacilor par nedesluşite în lumina slabă a lunii"
RO
