Como que complementando tal escrita, Liana da Silva Cunha (Universidade do Estado de Santa Catarina - UDESC) se vale de um neologismo poético para indicar práticas e procedimentos que podem estimular ...criaçöes artísticas de caráter político e poético na resistencia ao racismo. Jarbas Siqueira Ramos e Talita de Barros Lima Siqueira, da Universidade Federal de Uberlândia (UFU), abordam a implementaçao de conteúdos relativos a educaçao étnico-racial nos currículos e nas práticas educacionais brasileiras. A ancestralidade africana rege a narrativa de Renato Mendonça Barreto da Silva e Mayara Souza de Assis, da Universidade Federal do Rio de Janeiro (UFRJ), que tem a umbigada como veículo para uma travessia em tempoespaço.
In der mit diesem Beitrag startenden SPRACHREPORT-Reihe „Neuer Wortschatz“ stellen Ihnen Mitarbeiterinnen unseres Neologismenwörterbuches einige der schönsten Entdeckungen, interessantesten ...Sachgruppen und verschiedene Neologismentypen, die ihnen bei der Arbeit begegnet sind, vor.
En el año 2004, la editorial Crítica de Barcelona publicó el texto de Antoni Domènech: El eclipse de la fraternidad. Una revisión republicana de la tradición socialista, que abrió un sendero ...conceptual amplio para pensar en la “metáfora” de la fraternidad dentro de la tradición socialista en clave republicana. Texto original, provocativo y erudito que –de una u otra manera- tuvo influencia en los trabajos de este Dossier: colegas, amigos, discípulos, y compañeros. Vaya entonces como homenaje al filósofo reciente y tempranamente fallecido, Toni Domènech.
Între un Scurt argument pentru un titlu indeterminat (p. 9-12), semnat de Otilia Hedeşan, şi un Glosar însoţit de o listă de Expresii locale (p. 173-184), ambele alcătuite cu minuţiozitate şi ...profesionalism de Florentina Leucuţia, cititorului îi sunt oferite şase studii, denumite prin replicarea construcţiei binare a titlului volumului şi având o structură unitară, căci fiecare dintre texte prezintă, analizează, interpretează informaţii legate de: localizarea cercetării, prin rezumarea perspectivelor istoriografiei locale şi/sau a tradiţiilor narative despre satul investigat şi comunitatea care îl locuieşte; contextul interacţiunii dintre cercetătoare şi interlocutoarele lor, cu detalii privind criteriile selecţiei acestora din urmă, opţiunile metodologice ale primelor, strategiile intrării în teren, problemele şi dilemele ivite pe parcurs; naraţiunile generate şi temele mari pe care acestea le subîntind; profilul povestitoarelor şi specificul discursului lor, rostit, cel mai adesea, într-o „limbă punctată de formule neologice ori fără particularităţile dialectale specifice, revenind, apoi, în măsura în care povestitoarele constată că sunt înţelese, la grai" (p. 10).Nu în ultimul rând, este de subliniat faptul că, fiind vizitate şi interogate anterior de către jurnalişti ori intelectuali originari din localităţile respective, interesaţi de chestiuni de istorie locală, lingvistică şi etnografie, toate cele şapte povestitoare aveau, la data înregistrării interviurilor, practica întrevederii cu cercetătorii, ceea ce, „pe de-o parte, facilitează intrarea în comunitate, pe de alta, însă, a condus la un gen de minimalizare a importanţei interacţiunii cu orice tip de străin observator şi, adesea, la clişeizarea informaţiilor oferite" (p. 101).Decupate şi comentate punctual de autoare, povestirile de familie produse în decursul acestor întrevederi recuperează un întreg context comunitar, marcat de convieţuirea românilor alături de unguri, şvabi şi evrei, pe măsură ce ordonează evenimentele reprezentative ale biografiilor lui Bace Gheorghe Santău (anii când, „micuţ, dă fo' şapte-opt ani", a fost dus „dă sclugă la julani") şi ale Floricăi Gugu (prizonieratul şi dispariţia tatălui în Război; adolescenţa şi tinereţea trăită în conformitate cu normele acceptate în sat, mai exact cu ceea ce ea numeşte „házirend/regulament de ordine interioară/, suca şi lejea"; naşterea mezinei familiei; călătoria solitară la Moscova pentru a-şi vedea fiul, aflat la studii, şi întoarcerea intempestivă a acestuia pentru a sărbători Crăciunul între ai săi).Pe de-o parte, în raport cu cele două cercetătoare şi în situaţia de discurs modelată de acestea, este informatoarea specializată, care comunică reţete, abilităţi, tehnici de preparare şi servire a hranei, evocând, deopotrivă, figurile feminine care i-au transmis şi către care a transmis acest savoir-faire.
O prima remarca este faptul ca cei doi lexicografi considera ca sursa de împrumut a unui termen nu trebuie cautata doar într-o sigura limba atunci când cuvintele corespondente exista în mai multe ...limbi aflate în contact direct sau indirect cu limba româna. Uneori, indicatiile etimologice devin adevarate explicatii enciclopedice si aici ne referim la cuvintele de origine franceza, formate din elemente grecesti, pentru care cei doi lingvisti indica sistemati elementele componente grecesti ale etimoanelor franceze (este vorba de termeni precum manometru, metafizic, metrologie, metronom, microscop, morfologie si altele). În aceasta analiza nu au fost doar inventariate solutiile etimologice mentionate în dictionare studiate, ci, în cazul în care unii termeni aveau doar etimologie unica, s-a optat pentru o etimologie multipla, dar si invers, unor termeni li s -a propus etimologia unica în locul celei multiple, si, nu în ultimul rând, altor cuvinte cu etimologie multipla s-a preferat fie o etimologie complementara, fie una aditionala.
La termenii eclesiastici latini continuati sau împrumutati din greaca si slavona de româna si de alte limbi romanice, studiati adeseori, Diana Maria Diaconescu insista pe semantismul crestin, ...mostenit: paganus, sanctus, lege(m), agnus, filius, draco, serpens, nunta, mormânt etc., dar si pe împrumut, în duh, iad, rai, taina, prohod, slujba, liturghie, aleluia, octoih, preot, sarbatoare si pe creatie lexicala româneasca, ca boboteaza etc. În concluzii retinem: "Numele sarbatorilor românesti provin, în cea mai mare parte, din limba latina" p. 130), dar, "chiar daca provin din limba latina, nu au etimoane commune cu limbile romanice occidentale, ci alte etimoane" (p. 130, cu exemple la p. 130-131); "Crestinismul popular a trait în simbioza cu crestinismul oficial, iar limbajul religios reflect acest process" (p. 132); "Neologismele de origine slava au devenit, o vreme, populare, si apoi arhaice, iar azi au trecut în fondul pasiv al limbii române" (p. 132-133), ca exemple fiind date Stretenia, Preobejania, Ispas, Blagovestenie. Concluzia noastra valorica este urmatoarea: acest studiu interdisciplinar, realizat de Diana Maria Diaconescu reprezinta un salt calitativ în filologie romanica în tara noastra, fapt care anunta posibiliatea renasterii acestei discipline academice în rândul tineretului studios din învatamântul nostru universitar.
PDF
