Informații despre Congresul Internațional de Istorie, ale cărui lucrări s-au derulat la Zürich, Elveția, cu participarea a peste o mie de delegați, din 45 de țări. Detalii despre lucrările susținute ...de către participanții români la congres (N. Iorga, N. Cartojan, I. Lupaș, C. Marinescu, Em. Panaitescu, Gh. Brătianu și Andrei Oțetea).
Istoricul Andrei Oțetea propune o reconstituire a principalelor momente ale dramei Cehoslovaciei din anul 1938, cu unele informații preluate dintr-un document elaborat de către Guvernul Angliei, ...intitulat „Cartea Albă”. Documentul cuprinde elementele esențiale ale negocierilor finalizate la sfârșitul lunii septembrie 1938 cu semnarea Acordului de la München de către Germania, Franța, Marea Britanie și Italia. Studiul profesorului Oțetea cuprinde următoarele secțiuni: „I. Revendicările Germanilor sudeți”; „II. Misiunea lordului Runciman”; „III. Întrevederea de la Berchtesgaden”; „IV. Întrevederea de la Godesberg”; „V. Spectrul unei noi conflagrații mondiale”; „VI. Acordul de la München”. Textul cuprinde și două hărți (hors texte): prima este intitulată „Revendicările D-lui Hitler la Godesberg”; a doua hartă ilustrează teritoriile pe care Germania urma să le ocupe în perioada 1-10 octombrie 1938, în baza Acordului de la München.
Articolul abordează problema continuității elementului roman în Dacia, așa cum se reflectă ea într-un capitol din lucrarea istoricului francez Ferdinand Lot, „Les invasions barbares et le peuplement ...de l'Europe” (Paris, Payot, 1937). Capitolul, intitulat „Une énigme et un miracle historique: le peuple roumain”, susține teza lui Rösler potrivit căreia poporul român s-a format la sudul Dunării, de unde mai târziu s-a deplasat la nord de fluviu. În paralel, A. Oțetea prezintă argumentele de ordin istoric, arheologic, etnografic și lingvistic ale istoricilor maghiari în favoarea aceleiași teze.
Este reprodusă o conferință ținută de autor la Institutul de Istorie Universală din București. Analizând originile materialismului dialectic, Oțetea afirmă că această concepție filosofică nu este ...altceva decât sinteza dintre metoda dialectică a lui Hegel și materialism, explicând antiteza dintre concepția hegeliană și concepția istorică marxistă astfel: „Marx a aplicat această metodă fenomenelor sociale, considerînd însă ca forță activă a evoluției nu spiritul, ci materia. Prin opoziție cu concepția idealistă a lui Hegel, concepția istorică a lui Marx se numeste materialistă, findcă nu pornește dela idei, ci dela nevoile materiale ale omului.”
Rubrica:
Scurtă prezentare a volumului „Tari și Slabi” semnat de P. Georgescu-Delafras, director al Editurii Cugetarea. Volumul apărut în cea de-a treia ediție la Editura Cugetarea, București, 1937, ...conține reflecțiile autorului din vremea când încă nu era patron, ci un simplu salariat.
The problem with which this survey is concerned is the role played by the Rumanians of Transylvania as an integrating and disintegrating force in the Habsburg monarchy in the nineteenth century. This ...problem is unusually complex, since it can be examined from various points of view and at different stages in its historical development. On the basis of changing economic, political, and social factors, we may discern at least five such stages: (1) the first half of the century, during which Transylvania maintained the autonomy it had enjoyed since the promulgation of the Leopoldine Diploma in 1691; (2) the revolution of 1848–1849; (3) the period of absolutism of the 1850's, during which the Rumanians, who had failed to obtain territorial autonomy within the empire, were parceled out among various administrative units and continued to suffer national and social oppression at the hands of the dominant Magyar classes; (4) the so-called “liberal era” between 1860 and 1867, during which the court beguiled the Rumanians with promises that their national rights would at last be recognized in the monarchy generally and in Transylvania in particular; and (5) the period of dualism and the forced incorporation of Transylvania into Hungary.
