U ovom radu autor razmatra marksistička gledišta o ulozi rezervne armije imigrantske radne snage u odnosu na akumulaciju kapitala u Zapadnoj Evropi. Teorije Clauda Meiilassouxa, Andréa Gorza, Mariosa ...Nikolinakosa, Adriane Marshall, Stephena Castlesa i Godule Cosack podvrgnute su kritičkoj analizi. Autor tvrdi da većina marksističkih promatrača podržava gledište da je kontradiktorni položaj radnika imigranata u smislu rezervne armije rada osnova za njihovu ambivalentnu ulogu u ekonomskoj i političkoj klasnoj borbi, ali da ipak postoji neslaganje gledišta u strukturalnom tumačenju ovog položaja. Nastoji se dokazati da je neslaganje posljedica uopćavanja osnovana na promatranju različitih dijelova zapadnoevropske društvene stvarnosti. Autor razrađuje ovu argumentaciju u odnosu na dva evropska konteksta – prvo, kontekst Savezne Republike Njemačke i Nizozemske; drugo, slučaj Francuske.
Autorica analizira sociodemografsku strukturu imigranata iz Istočne Evrope i dvije druge socijalističke zemlje: Jugoslavije i Albanije. Rasprava se odnosi na razdoblje od 1941. do sredine osamdesetih ...godina. Karakteristična crta ovih migracija koje se također zovu i modernim, ogledaju se u promjenama njihovih destinacija, intenziteta, uzroka, kao i socijalne strukture useljenika. Autorica razlikuje pet faza u procesu ovih migracija koje se odvijaju kroz pet uzastopnih dekada: 1941–1950; 1951–1960; 1961–1970; 1971–1980; te zadnja koja je započela 1981. i još nije završena. Prezentirani podaci pokazuju da u ovom zadnjem razdoblju imigranti iz istočnoevropskih socijalističkih zemalja čine samo 2,9% ukupnog useljeništva u SAD i 6,6% kanadskog useljeništva. Proporcija imigranata iz Istočne Evrope u SAD za cijelo razdoblje od 1941–1987. kretala se po stopi od oko 2,5% ukupnog prijema migranata u SAD i 5,4% u Kanadi. U usporedbi sa desetljećima 1961–1970 i 1971–1980, sredinom 80-tih istočnoevropski migracijski kontingent je nešto povećan u obje imigracijske zemlje. Na kraju se ističe da je relativno najveće učešće Poljaka u istočnoevropskim migracijskim tokovima u SAD i Kanadu i zaključuje da su oni najmobilniji od svih istočnoevropskih nacija, uključujući i Jugoslavene.
Prikaz sa skupa koji organiziraju L’Office Catholique d’Information sur les Problèmes Européens — Katolička informativna služba o evropskim pitanjima i »Le Centre Oecuménique à Bruxelles — Ekumenski ...centar u Bruxellesu koji okuplja protestante i anglikance organiziraju već od 1975. g. susrete s predstavnicima evropskih sindikata i raspravljaju o predmetima koji su zanimljivi i za, Crkve i za Sindikate. Takav IV, dijalog zbio se u Bruxellesu, od 24. do 26. rujna 1981, obradio
je temu: Odgovornost sindikata (prema radnicima imigrantima u Evropi. Bili su pozvani i sami imigranti da bi vijećanje bilo neposredni je i uspješnije.
Název z obálky
Údaje o edici převzaty z SKC ČR
Obsahuje bibliografické odkazy a rejstřík
Část. německý a latinský text
Title from the cover
Edition data taken from the SKC CR
It contains ...bibliographic references and a register
Part. German and Latin text
napsal Josef Volf
Název z obálky
Údaje o edici převzaty z SKC ČR
Obsahuje bibliografické odkazy a rejstřík
Část. německý a latinský text
RÉSUMÉ: Cet article vise à examiner dans quelle mesure les jeunes Canadiens d’origine immigrante font usage des parcours linéaires et non linéaires aux études supérieures. Les résultats obtenus à ...partir des données tirées du fichier public du ministère de l’Éducation du Québec permettent de dégager les constats suivants. Premièrement, ces jeunes poursuivent les études supérieures par la voie des parcours linéaires dans une proportion plus élevée que leurs pairs dont les parents sont nés au Canada. Deuxièmement, les différences sont nettement plus élevées à l’université qu’au CEGEP1. Troisièmement, il existe des différences significatives importantes parmi les jeunes d’origine immigrante eux-mêmes selon l’origine géographique des parents et selon que l’étudiant est un immigrant de 1e ou de 2e génération.
RESUMEN: El artículo pretende examinar hasta qué punto los jóvenes canadienses de origen inmigrante hacen uso de caminos lineales y no lineales a la enseñanza superior. Los resultados obtenidos a partir de los datos del archivo público del Ministerio de Educación de Quebec permiten sacar las siguientes conclusiones. En primer lugar, esos jóvenes buscan la enseñanza superior a través de caminos lineales en mayor proporción de que sus pares cuyos padres nacieron en Canadá. En segundo lugar, las diferencias son significativamente mayores en la universidad de que en el CEGEP. En tercer lugar, existen importantes diferencias entre los jóvenes de origen inmigrante de acuerdo con el origen geográfico de los padres, y si el estudiante es un inmigrante de primera o de segunda generación.
RESUMO: O artigo visa examinar até que ponto os jovens Canadenses de origem imigrante fazem uso de caminhos lineares e não lineares ao ensino superior. Os resultados obtidos a partir dos dados do arquivo público do Ministério de Educação de Quebec permitem tirar as seguintes conclusões. Em primeiro lugar, esses jovens buscam o ensino superior através de caminhos lineares em maior proporção do que seus pares cujos pais nasceram no Canadá. Em segundo lugar, as diferenças são significativamente maiores na universidade do que no CEGEP. Em terceiro lugar, existem importantes diferenças entre os jovens de origem imigrante de acordo com a origem geográfica dos pais, e se o estudante é um imigrante de primeira ou de segunda geração.
ABSTRACT: This article aims to examine to what extent Canadian youth of immigrant origins pursue higher education through linear or non-linear pathways. The data used in this article come from the public administrative file of the Quebec Ministry of Education, and three conclusions can be drawn from results. Firstly, these youth pursue higher education via linear pathways at a higher proportion than their peers whose parents were born in Canada. Secondly, differences are significantly higher at the university level than at the CEGEP. Thirdly, there are significant differences among youth from immigrant backgrounds specifically. Access to higher education and the undertaking of linear educational pathways vary according to parental geographic origin and whether the student is a first- or second-generation immigrant.
Rubrica:
Autorul ne prezintă formațiunea politică a emigranților ruși „Partidul Tinerilor Ruși” înființată în 1924 de Alexandru Kasem-Beg, precum și programul politic și economic al acestui partid.
Aspecte privind emigrantul român din Transilvania înainte de Primul Război Mondial : statut şi percepţie. - In: Studii de demografie istorică : (secolele XVII-XXI), p. 369-374.
Rezumat în limba ...engleză.
Aspects concerning the Romanian emigrant from Transylvania before World War I: status and perception. - In: Historical Demography Studies: (XVII-XXI Century), pp. 369-374.
Summary in English.
Aspecte privind emigrantul român din Transilvania înainte de Primul Război Mondial : statut şi percepţie. - In: Studii de demografie istorică : (secolele XVII-XXI), p. 369-374.
Rezumat în limba engleză.
La relation entre capital humain et employabilité bien que clairement démontré d'un point de vue théorique n'est cependant pas toujours vérifiée de façon empirique. On peut ainsi constater un ...paradoxe de l’éducation dans les pays MENA où le taux de chômage augmente avec le diplôme et où les taux d'activité et plus particulièrement les taux d'activité des femmes sont faibles. Nous cherchons donc, à travers trois études empiriques, à mettre en évidence les éléments pouvant contrarier cette relation entre accumulation du capital humain et employabilité. Nous portons tout d'abord notre attention sur la Tunisie et le Maroc où le taux de chômage des diplômés du supérieur est particulièrement important. Nous menons dans un premier temps une analyse macroéconomique concernant ces pays avant de mener une analyse microéconomique en nous focalisant sur la région de Marrakech-Tensift-Al Haouz où nous analysons la relation entre le niveau d’éducation et l’accès à un emploi rémunéré. Notre seconde étude se positionne sur le marché du travail français où nous analysons l’accès à l’emploi ainsi que le différentiel salarial afin de déterminer si l’existence de « discriminations » peut contrarier la relation entre capital humain et employabilité. Enfin, notre troisième étude complète notre précédente approche concernant l’accès à l’emploi en prenant en compte des parcours scolaires des jeunes et plus seulement de plus haut diplôme obtenu.
The relationship between human capital and employability is clearly demonstrated by the review of the theoretical literature however, not always verified empirically. We can thus see a paradox of education in MENA countries where the unemployment rate increases with the degree and where participation rates and especially female activity rates are low. So we’re looking through three empirical studies to bring out the elements that can upset the relationship between accumulation of human capital and employability. First we bring your attention to Tunisia and Morocco where university graduates unemployment rate is particularly important. We lead initially macroeconomic analysis for these countries before leading a microeconomic analysis by focusing on the region of Marrakech-Tensift-Al Haouz where we analyze the relationship between the level of education and access to paid employment. Our second study is positioned on the French labor market where we analyze the access of employment and the wage differential to determine whether the existence of “discriminations” can upset the relationship between human capital and employability. Finally, our third full study our previous approach regarding access to employment, taking into account the educational pathways of young people and not the highest degree obtained
„Americanii își fac planuri să călătorească pe Marte, iar țiganii din România merg pe cai. Asta e diferența dintre nații acum," spune Alex, cetățean român de etnie rromă, în timp ce mănâncă semințe, ...ales drept narator al documentarului britanic „The Romanians Are Coming”, difuzat în Anglia, în 2015. Filmul spune poveștile unor români ajunși în Marea Britanie. Personaje principale ale filmului sunt romii care trăiesc într-o sărăcie extremă în România și românii care fac parte din clasa de mijloc a imigranților din Regat. Serialul de la Channel 4 a stârnit proteste ale comunității de români din Marea Britanie. Mulți i-au acuzat pe jurnaliștii britanici că sunt părtinitori și că s-au concentrat doar pe aspectele negative ale imigrației. Se regăsesc, în film, clișee a căror eficiență este precis exploatată, atât de către politicieni, cât și de o parte a trusturilor media britanice. Comentarii/Considerații.
Lumi anglo-saxone
Ce travail aborde les dynamiques d’adaptations et de mutations des Églises évangéliques fréquentées par les immigrés brésiliens présents au Suriname – pays né dans une perspective de reconnaissance ...sociale et politique de la diversité ethnique et culturelle, cristallisée dans l’apanjhat (idéologie qui légitime les politiques multiculturelles). Les premières Églises, installées dans ce pays par des missionnaires envoyés par des institutions évangéliques du Brésil, ont été la Dieu est Amour, en 1994, et l'Assemblée de Dieu, en 1996. À partir des années 2000, des divisions dans la Dieu est Amour, de nouvelles missions venues du Brésil et une autre venue de Guyane française ont modifié ce champ religieux, en faisant apparaître de nouvelles Églises, qui, à côté des deux citées, vont former un groupe d'Églises nommées Brasyonkerki, terme qui, en langue vernaculaire surinamienne, signifie « Églises de Brésiliens », du fait de s’adresser essentiellement aux Brésiliens et d’utiliser le portugais comme langue liturgique. Insérées dans une société marquée par la pluralité ethnique, la transmigration et les zones d’orpaillage, ces Églises s'adaptent, se métamorphosent et sont influencés par les immigrés brésiliens. Elles se trouvent alors dans une tension entre une prédilection pour ces immigrés et le prosélytisme universel qui leur est propre.
This work approaches the dynamics of adaptations and transformations of the evangelic Churches attended by the Brazilian immigrants living in Suriname - country born in a perspective of social and political recognition of ethnic and cultural diversity, crystallized in the apanjhat (ideology which legitimizes the multicultural policies). The first Churches, settled in this country by missionaries sent by evangelic institutions of Brazil, were « God is Love », in 1994, and « Assemblies of God », in 1996. From the 2000s, divisions in « God is Love », new missions came from Brazil and another coming of French Guiana modified this religious field, by revealing new Churches, which, next to both –churches- quoted, are going to form a group of Churches named « Brasyonkerki », term meaning in Surinamese vernacular language, "Brazilians' Churches", addressed essentially to the Brazilians and to use Portuguese as liturgical language. Inserted into a society marked by the ethnic plurality, the transmigration and the zones of gold washing, these Churches adapt themselves, metamorphose and are influenced by the Brazilian immigrants. They are then in a tension between a preference for these immigrants and a universal proselytism of their own.
Este trabalho aborda a dinâmica da formação, as adaptações e as mutações das Igrejas evangélicas frequentadas por imigrantes brasileiros no Suriname, país nascido na dinâmica de reconhecimento social e político da diversidade étnica e cultural, cristalizada no apanjhat (ideologia que legitima as suas políticas multiculturais). As primeiras instaladas ali foram a Deus é Amor, em 1994, e a Assembleia de Deus, em 1996, por missionários enviados por instituições evangélicas do Brasil. A partir dos anos 2000, cisões na Deus é Amor, missões vindas do Brasil e uma da Guiana Francesa tumultuaram esse campo religioso, fazendo surgir novas Igrejas, que, junto às duas citadas, formam um grupo de Igrejas denominadas de Brasyonkerki, termo que significa, na língua vernacular surinamesa, “Igrejas de brasileiros” — assim reconhecidas pelos surinameses porque, além de voltadas para brasileiros, utilizam o português como língua litúrgica. Envoltas por um quadro de sociedade plural, transmigração e garimpos de ouro, elas se adaptam, se metamorfoseiam, influenciam e são influenciadas pelos imigrantes brasileiros, e se encontram num dilema entre seu direcionamento a eles e seu proselitismo universalista característico.
PDF