Under contemporary capitalism and platform urbanism, domesticity distorts to take on new forms. Dwelling is simultaneously decentralised and re-distributed via digital and urban networks. This ...article argues that these new forms of dwelling necessitate new modes of critique – ones primed for this networked, spatially distributed condition. It proposes to supplement typological and topographical approaches to dwelling with the more 'anexactly rigorous' relational cartography offered by the field of topology. The article begins with an outline of topology, drawing on mathematics, philosophy and geography towards a reconceptualisation of architecture as a boundary-drawing apparatus. The topological condition of modern dwelling is then retraced as a genealogy of interpenetrating edifices, mediating membranes, and prosthetic equipment, which have prefigured present-day formations of domesticity. The second half of the article trains this topological lens onto three architectural tendencies in response to platform urbanism: convivial arrangements of networked living, commoning platforms and thresholds, and counter-protocols of distributed domesticity. Through unpacking these trajectories, the article illustrates the potential that a topological approach engenders via new modes of mapping, critiquing, resisting and subverting the unequally distributed agency and power underlying the circuits of platform urbanism.
Astfel, autorităţile locale au considerat că asupra prescripţiei se pot pronunţa doar organele de urmărire penală şi nu Direcţia Inspecţie şi Control Serviciul Control Urbanism şi Disciplina în ...Construcţii, din cadrul Municipiului Cluj-Napoca. Legea aplicabilă Potrivit art. 31 din Legea nr. 50/1991: „Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei". (1) din Legea nr. 50/1991: „Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni, lit. a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), c), e) şi g), de către investitor şi executant". (1) din Legea nr. 50/1991: „Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru: lit. a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11". În ceea ce priveşte termenul de prescripţie prevăzut de Legea nr. 50/1991, în cadrul art. 31, respectiv 3 ani, acesta este împlinit aşa cum rezultă din răspunsul Jandarmeriei Române, în care se precizează că: „... imobilul care se învecinează cu sediul jandarmeriei include un pod mansardat rezultat din reparaţia vechiului pod şi a acoperişului, făcută înainte de anul 2007, iar după acest an nu s-au mai executat lucrări de construcţii la acest imobil".
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi s-a solicitat anularea parţială a prevederilor Hotărârii Consiliului Local nr. 493/2014 - „Actualizare PUG al municipiului Cluj-Napoca", în ...ceea ce priveşte terenul ., în sensul încadrării întregului teren într-o singură unitate teritorială de referinţă, cu luarea în considerare a zonei de protecţie faţă de culoarul râului Someşul Mic şi Canalul Morii, conform anexei nr. 2, lit. a) la Legea nr. 107/1996.
Este artículo aborda el caso de estudio de la Galería Central de Palmira, Valle del Cauca. Plantea como objetivo principal develar una ruta para mejorar las condiciones socioeconómicas del comercio ...informal de esta plaza de mercado desde la interdisciplinariedad, la participación efectiva de la comunidad (enfoque bottom-up^ y una estructura metodológica que se encuentra en construcción: el urbanismo táctico. El trabajo abarca dos categorías de análisis: dinámicas económicas y dinámicas sociales, para identificar las problemáticas de un colectivo de vendedores, y con ellos mismos intentar resolverlas. La metodología se distribuye en tres etapas: 1. la construcción de una guía práctica de participación comunitaria; 2. su implementáción para diseñar una propuesta de solución; 3.una prueba piloto para comprobar la efectividad de la propuesta. De los resultados se destacan dos nociones principales: la importancia del trabajo en equipo para lograr los cambios deseados y la necesidad de eliminar las fronteras del individualismo como una conditio sine qua non para ello.
Abordamos aquí los distintos proyectos de reforma interior de la ciudad basados en la higienización, saneamiento y reforma de esta céntrica barriada que se había deteriorado sobre manera. ...Estudiaremos los proyectos de 1922, 1929, 1938 y 1942, a la par que sacaremos a la luz bastante información de archivo que enriquecerá el conocimiento actual sobre la trasformación de este espacio.
El artículo propone una lectura del proceso de construcción del discurso sobre el urbanismo en Colombia en la primera mitad del siglo XX. A partir de numerosas fuentes hemerográficas, se analiza el ...debate sobre la introducción del urbanismo como un saber especializado y autónomo en el país, y las luchas gremiales que se desarrollaron a raíz de este proceso. Lo anterior se complementa con la identificación de los modelos internacionales de referencia debatidos localmente, primero, en las publicaciones periódicas especializadas y, luego, en la Facultad de Arquitectura de la Universidad Nacional de Colombia, sede Bogotá. Con una mirada atenta a la circulación de ideas, imaginarios y expertos entre América Latina, Europa y Estados Unidos, este texto muestra los tiempos, la recepción, el papel específico de los actores y los espacios editoriales involucrados, así como las alianzas inesperadas y efímeras que se construyen en un marco profesional conflictivo. This article proposes a reading on the construction process of the discourse on urbanism in Colombia in the first half of the XX century. Starting from numerous hemerographic sources, it analyses the debate on the introduction of urbanism as a specific and autonomous knowledge and the corporatist conflicts generated by this process. Secondly, it investigates the international models discussed in magazines and in Bogotá architecture faculty of Colombian National University. While looking at imaginaries and experts circulation between Latin America, Europe and USA, this text highlights the different time of reception, the specific role of involved actors and editorial spaces, the unexpected and ephemeral alliances built in a framework of professional conflicts. Este artigo propõe uma leitura do processo de construção do discurso sobre o urbanismo na Colômbia na primeira metade do século XX. A partir de um amplo sistema de fontes hemerográficas, analisa-se o debate sobre a introdução do urbanismo como um saber especializado e autônomo, e as lutas provocadas por este processo. Em segundo lugar, investigam-se os diversos modelos internacionais de referência debatidos no país, antes nas revistas e depois na Faculdade de Arquitetura da Universidade Nacional de Colômbia em Bogotá. Com um olhar atento à circulação de ideias, imaginários e profissionais entre América Latina, Europa e Estados Unidos, este texto sublinha os diferentes tempos da recepção, o papel específico de atores e espaços editoriais, as inesperadas e efêmeras alianças construídas em um meio profissional conflituoso.
PDF
